
Tito Maniacco
Nel 1660 il Patriarca Dolfin stabilisce che i preti adoperino la lingua materna et vernacula ...

STORIIS SOT DAL OMBRENON di Toni Merlot
Cheste mi ą capitade juste in feriis. Sintīt ce robononis che a sucedin ator pal ...
1. Articui definīts e indefinīts
a) Articui definīts:
m.s. |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
il (l) |
la |
i |
lis |
b) Articui indefinīts:
m.s. |
f.s. |
un |
une |
Par aprossimā i numerāi gardenāi si dopre larticul uns (sedi tal masculin, sedi tal feminin): uns cuindis dīs (una quindicina di giorni), uns trź agns (tre anni circa)...
2. Preposizions articoladis
a) Preposizion + articul definīt:
m.s. |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
al |
a la; ae |
ai |
a lis; aes |
cul |
cu la |
cui |
cu lis |
dal |
da la; de |
dai |
da lis; des |
pal |
par la; pe |
pai |
par lis; pes |
sul |
su la |
sui |
su lis |
(in)tal |
(in)ta la |
(in)tai |
(in)ta lis |
(in)te |
(in)tes |
Lis formis int-, inta e ta no son altri che variantis de preposizion in e al covente scrivilis adun: inta chel lūc, intai cjamps, inta la machine ...
b) Preposizion + articul indefinīt:
m.s. |
f.s. |
cuntun |
cuntune |
(in)tun |
(in)tune |
suntun |
suntune |
3. Formazion dal plurāl
a) Peraulis masculinis: par regule il plurāl des peraulis masculins si fasilu zontant ae forme singolār un s (i dźts, i cops ). Lis peraulis che za a finissin in s a restin invariāts (i pes). Ciertis peraulis che a finissin par t a fasin il plurāl sostituint il t cul digram cj (i dincj, tancj ) e dutis chźs che a finissin par l lu fasin sostituint la letare l cuntun i (i cjavai, i grumāi ). Ciertis peraulis che a finissin par li a fasin il plurāl sostituint li cun i e slungjant la vocāl de penultime silabe (i vōi). Tal cās di peraulis masculinis che a finissin par e si va daūr de regule gjenerāl pe formazion dai plurāi feminins.
Ocjo! La peraule an (anno) e fās il plurāl in agns; la peraule bon (buono) in bogns.
b) Peraulis femininis: par regule il plurāl des peraulis feminins si fasilu sostituint la e fināl cun is (lis pomis, lis furmiis ). Ta chei altris cās il plurāl si fasilu zontant un s ae forme singolār (lis maris, lis piels ), ma lis peraulis che za a finissin in s a restin invariāts (lis crōs).
4. Adietīfs e pronons numerāi
N. |
CARDINĀI |
ORDINĀI |
0 |
zero |
- |
1 |
un, une |
prin, prime |
2 |
doi, dōs |
secont, seconde |
3 |
trź |
tierē |
4 |
cuatri |
cuart |
5 |
cinc |
cuint |
6 |
sīs |
sest |
7 |
siet |
setim |
8 |
vot |
otāf |
9 |
nūf |
novesim |
10 |
dīs |
decim |
11 |
undis |
decim prin |
12 |
dodis |
decim secont |
13 |
tredis |
decim tierē |
14 |
cutuardis |
decim cuart |
15 |
cuindis |
decim cuint |
16 |
sedis |
decim sest |
17 |
disesiet |
decim setim |
18 |
disevot |
decim otāf |
19 |
disenūf |
decim novesim |
20 |
vincj |
vincjesim |
21 |
vincjeun |
vincjesim prin |
22 |
vincjedoi |
vincjesim secont |
30 |
trente |
trentesim |
40 |
cuarante |
cuarantesim |
50 |
cincuante |
cincuantesim |
60 |
sessante |
sessantesim |
70 |
setante |
setantesim |
80 |
otante |
otantesim |
90 |
nonante |
nonantesim |
100 |
cent |
centesim |
101 |
cent e un |
centesim prin |
200 |
dusinte |
dusintesim |
300 |
tresinte |
tresintesim |
400 |
cuatricent |
cuatricentesim |
500 |
cinccent |
cinccentesim |
600 |
sīscent |
sīscentesim |
700 |
sietcent |
sietcentesim |
800 |
votcent |
votcentesim |
900 |
nūfcent |
nūfcentesim |
1.000 |
mil, un miār |
milesim |
1.001 |
mil e un |
Milesim prin |
2.000 |
doi mil |
doimilesim |
1.000.000 |
un milion |
milionesim |
1.000.000.000 |
un miliart |
miliardesim |
5. Adietīfs e pronons possessīfs
m.s. |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
gno, mio |
mź |
miei |
mźs |
to |
tō |
tiei |
tōs |
so |
sō |
siei |
sōs |
nestri |
nestre |
nestris |
nestris |
vuestri |
vuestre |
vuestris |
vuestris |
lōr |
lōr |
lōr |
lōr |
6. Adietīfs e pronons dimostratīfs
m.s. |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
chest |
cheste |
chescj |
chestis |
chel |
chź |
chei |
chźs |
7. Pronons personāi
subiet complement
tonics |
atons |
tonics |
atons |
jo |
o |
me |
mi |
tu |
tu |
te |
ti |
lui |
al |
lui |
lu |
jź |
e |
jź |
le |
nō |
o |
nō |
nus |
vō |
o |
vō |
us |
lōr |
a |
lōr |
ju |
lōr |
a |
lōr |
lis |
obiet indiret riflessīfs
tonics |
atons |
tonics |
atons |
mi |
mi |
mi |
|
ti |
ti |
ti |
|
lui |
i |
se |
si |
jź |
i |
se |
si |
nō |
nus |
si |
|
vō |
us |
si |
|
lōr |
ur |
si |
|
lōr |
ur |
si |
a) I pronons atons subiet o, e e a in cumbinazion cul averbi no, no si dopriju: jo no vuei, jź no fevele... ma: tu no tu puedis...
Il pronon al al devente nol.
b) Cuant che il verp al ą denant un pronon aton complement, obiet o riflessīf, il pronon aton subiet al č miōr doprālu dome te seconde persone singolār (tu): lui si lave, jo le clamavi (e no: lui al si lave, jo o le clamavi ...). Ma: tu tu ti svantis. O conseģn di doprā i pronons e e al, cuant che si ą pardabon dibisugne di precisā il gjenar; ta chest cās il pronon al al devente a denant di i: a i vignģ sium...
8. Cumbinazions dai pronons atons
mal |
tal |
jal |
nus al |
us al |
ur al |
sal |
me |
te |
je |
nus e |
us e |
ur e |
se |
mai |
tai |
jai |
nus ai |
us ai |
ur ai |
sai |
mes |
tes |
jes |
nus es |
us es |
ur es |
ses |
9. Adietīfs e pronons relatīfs, interogatīfs e esclamatīfs
a) Invariabii:
Ce (ce che) - che - cu - cui (cui che)
b) Variabii:
m.s./neutri |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
cuāl |
cuale |
cuāi |
cualis |
cetant |
cetante |
cetancj |
cetantis |
trop |
trope |
trops |
tropis |
10. Pronons e adietīfs indefinīts
m.s./neutri |
f.s. |
m.p. |
f.p. |
alc |
|||
altri |
altre |
altris |
altris |
ancjetant |
ancjetante |
ancjetancj |
ancjetantis |
antant |
antante |
antancj |
antantis |
ciert |
cierte |
cierts |
ciertis |
cualchi |
cualchi |
||
cualchidun |
cualchidune |
||
cualsisei |
cualsisei |
||
diviers |
divierse |
diviers |
diviersis |
dut |
dute |
ducj |
dutis |
dut cuant |
dute cuante |
ducj cuancj |
dutis cuantis |
nissun |
nissune |
||
nuie |
|||
ogni |
ogni |
||
ognidun |
ognidune |
||
pōc |
pocje |
pōcs |
pocjis |
putrops |
putropis |
||
stes, istčs |
(i)stesse |
stes, istčs |
(i)stessis |
tāl |
tāl |
tāi |
tāls |
tant |
tante |
tancj |
tantis |
un |
une |
||
une vore |
|||
un grum |
|||
un mont (inv.) |
|||
unmont |
unmonte |
unmoncj |
unmontis |
11. Averbis
a) Averbis di afermazion
Ancje, apont, ben, biel in pont, ciert, dabon sģ, dal ciert, dal sigūr, dal vźr, juste, juste apont, lafč sģ, ma lafč sģ, pardabon, par vźr, sigūr, sģ lafč, vulintīr.
b) Averbis di cuantitāt
Ancjetant, antant, a palotis, avonde, a svuaē, cetant, fregul, gran, mancul, masse, nome - dome, passe, pōc, plui, putrop, tant, trop, une man, une vore, un freghenin, un grum, un mont, un ninin, un slac, un tic, un tinin.
c) Averbis di dubi
forsi, fuars, (al) pues jessi, (al) pues stāi, salacor, se bute, vadģ.
d) Averbis interogatīfs
no?, no mo?
e) Averbis di lūc
Abąs, achģ, adalgņ, adalt, ad ōr, adučs, alģ, altrņ aniņ, ator (vie), acą - ca, ca sł (jł; vie), chenti - chenci (jł; sł), culą - aculą, culą vie, culenci - culenti, culģ - aculģ, da cjāf, dacīs, da pīt, daprūf, daūr (vie), denant - devant (vie), dentri, difūr, dilunc, dilunc (ca; jł; lą; sł; vie), di prin, disore (vie), disot (vie), dispłs, dongje, dontri, dovenci, dulą - indulą, dulincą, dulinjł, dulinsł, dulintor, dulinvie, framieē, fūr (vie), inalgņ, in bande, incą, in cuc, indaūr, indenant - indevant, in dues, in face, infūr, injenfri, injł, inlą - inną, inniņ, insom, insot, insł, intor (vie), jenfri (vie), lą (jł; sł; vie), lenti - lenci (ator; ca; jł; lą; intor; sł; vie), pardut, parmģs, parsore (vie), parsot (vie), par tiere, sore, (vie), sot (vie), sot man (vie), stradilą, sł, venti - venci (ator; jł; lą; sł;), vie.
f) Averbi e locuzions averbiāls di mūt
Adasi, adun, apressapōc, avuāl, ben, besclet, besvelt, biel, cemūt, cjār, compagn, cuasi, cussģ, dabon, dassen, denantdaūr, dibant, dibot, diferent, distčs, dret, franc, intun, just(e), māl, malamentri, malvulintīr, -mentri (liberamentri, normalmentri...), miōr, parie, parom, piźs, planc, planchin, propit, pulīt, sclet, scuasit, sotsore, svelt, vulintīr.
A bracecuel, a bracevierte, a bugadis, a butadis, a cavalot, a cessecūl, a cjaval, a colp, a cufulon, ad a ments (a ments), ad in cuatri, ad in doi, ad in spissul, a fat, a fin fat, a fin fonts, a fuart, a gratis, a la svelte, a ledrōs, a līt a līt, a malistent, a martelet, a ments, a mismąs, a nivel, a pas a pas, a pendolon, a pīt, a piduline, a planc, a plomp, a pueste, a puf, a purciton, a repeton, a sachemule, a sachemulin, a scjafoion, a sclip a sclip, a stic, a svuaē, a torzeon, a... vie (a mat vie, a frut vie...), ben ben, ben e no māl, biel (a) planc, ce plui ce mancul, che mai, cuintri cūr, cuintri stomi, descul descul, di buride, di cariere, di colp, di cūr, difūr vie, di galop, di gras, di just, di ledrōs, di manvuarde, di neri, di pueste, di riscōs, di rivoc, di sbigheē, di/ in scuindon, di sfros, di sot coē, di stos, di strade, di stuart, dut intun, fūr par fūr, gnan par gnan, in bote, in code di voli, in corint, in fin dai conts/ dai fats, in pīts, in pratiche, in premure, in presse, in privāt, in public, in sclavueē, in sest, in senton, in zenoglon, o di rif o di raf, par fuarce, par ledrōs, par malore, par minūt, par ordin, par tres, par traviers, plui o mancul, pōc sł pōc jł, sģ e no.
g) Averbis di modalitāt e particulis modāls
Almancul, cenonč, magari, magari cussģ no, mancumāl, mo, pluitost, po, pursģ, soredut, tant, ve.
h) Averbis di negazion
Cree, fregul, gran, mai (altri; plui), (ma) lafč no, mighe/ migo/ miche, nancje, ni pōc ni trop, no, nuie (altri), purnņ, piē.
i) Averbis di timp
Adore, a moments, ancjemņ, a pene, aromai, benzą, bielzą, cenonč, cualchi viaē/ volte, cuant, cumņ denant, dal lamp, daspņ, daurman, denant trat, di chź strade, di chi indenant, di cuant incą?, di prin trat, di rār, dispčs, di trat (in trat), dizą, doman, dopo (incą; mai), dopocene, dopo(di)misdģ, dut a un trat, īr (laltri; sere), in chź volte, indalore, indaūr, incumņ, inmņ, intant, maimodant, modant, nossere, o cumņ o dibot, ogni cuāl trat, ogni pōc, ogni tant, ogni un cuant, ore presint, o timp o tart, pal plui, par antīc, passantdoman, passe chi, po (dopo), prest, prin/ prime, prin da la ore, rār, simpri, sore sere, sot sere, subit - subite, tart, vuź, vuedant, vuź un an, une volte, un pieē, usgnot (passade), za.
12. Coniunzions di coordenazion
A) Aversativis
Anzit, dopo dut, dut cās, impen, intant, in timp che, invezit, ma, mintri che, ore, pal rest, par altri, pi di mancul, pūr, purpūr, se no, tant e tant, si ben.
B) Conclusivis
Alore, cussģ, di daūr, duncje, in fin dai conts/ fats, in sumis, par chel, par consecuence, par fāle curte, po ben, si che (duncje), tal ultin.
C) Copulativis
Ancje, ancjemņ (dongje), e ancje, nancje, ni.
D) Declarativis
Come dī, cun di dī, di fat, o sei, tant a dī, (al) ven a dī, (al) ven a stāi, (al) ven a jessi, in fat.
E) Disiuntivis
Ce... ce, cumņ... mo cumņ, mo... mo, ni che... ni che, ni... ni, o, o ancje, o ben, o che... o che, o... o, o... o ben, o pūr, sei... sei.
13. Coniunzions di subordenazion
A) Causāls
A reson che, dāt che, di chź bande che, di tant che, jessint che, midiant che, parcč che, par vie che, sore che, stant che.
B) Comparativis e modāls
a ūs che (di), di come che, mancul... che no, miei che, miōr che no, par tant che, piźs che no, plui... che no, seont che, tant che, tant... come che.
C) Concessivis
ancje ben (dongje - mai) che, ancje se, ben che, cundut (chel) che, mai cumņ che, mancje mai che, no cate che, ogni pōc che, ogni tra che, par pōc che, par tant che, se ancje, si ben che.
D) Condizionāls
a cās che, a pat e condizion che, co, fūr che, pal cās che, pūr che, simpri che, tal cās che.
E) Consecutivis
cetant... che, di mode che, in (mūt e) maniere che, si che, talmentri che, tant di.
F) Fināls
a fin che, a fin di, che, cu la pōre che, cun chź che (di), di pōre che, parcč che, par che, par no che, par pōre che.
G) Temporāls
a pene che, biel che, co, cuant che, cumņ che, daspņ che, denant che, dopo incą che, dopo mai che, fin a tant che, fintremai che, in bote che, in chel che, infin che, intant che, in timp che, mintri che, ogni tra che, par ordin che, prin che - prime che, subit che, une volte che.
H) Obietivis
che, se.
14. Preposizions
a - ad, a di, aprčs, cence (di), cuintri, cuintri di, cun, cunt-, cu, dentri, di - da, fale, fin - fint, fin , fintremai, gjavant, gjavāt, in, int-, inta, ta, in sł, jenfri, jenfri vie, jł par, oltri di, par jenfri, ret (di),seont, sore vie di, su, sun, sunt-, sł par, tor (di), viers (di), vie par, abąs (vie) di, a (da) cjāf di, ad ōr di, al disore di, al infūr di, a messit cun, a pet di, a tac di, a traviers di, ca di, da pīt di, daprūf di, daspņ (di), daūr vie di, di lą di, dilunc (vie) di, disore (vie) di, dongje di, framieē di, in bande di, impen di, insom di, intant di, intor di, lą di, parmģs (di), parsore (vie) (di), parsot (vie) (di), par vie di, tor ator di, tramieē di traviers.
15. Verps
Il furlan al ą cuatri coniugazions:
- prime coniugazion: jessude dal infinīt in -ā (fevelā)
- seconde coniugazion: jessude dal infinīt in -ź (tasź)
- tierce coniugazion: jessude dal infinīt in -i (crodi)
- cuarte coniugazion: jessude dal infinīt in -ī (cusī)
I verps ausiliārs a son: jessi e vź.